Chiar de la primul contact cu pictura sa, ce se vrea etichetată drept naivă, surprinde solicitarea funambulescului nu totdeauna necesar şi obsesia chagalliană de a popula cerul cu elemente de un fantastic deloc supranatural. După cum Marc Chagall îşi sprijină viziunile pe folclorul evreiesc din vechea Rusie, Calistrat Robu putea apela de pildă, pentru planul imaginar la literatura noastră populară. Fiind însă un plăcut narator, aplecat chiar spre ironia şugubeaţă a ţăranului hâtru, el se sprijină pe imagini care recurg la materialitate tocmai spre a da mai multă credibilitate „vizionarismului”, aşa cum procedează băsmuitorii când se jură pe ochii lor că tot ce-şi închipuie e adevărat.
Aurel Leon Cronica, 30 ianuarie 1987, pag. 9
